Un nou interviu cu Leya

Pe acelasi blog al Zinei Esepciuc (http://zinaide.wordpress.com) a mai aparut un interviu cu proaspata vedeta Leya.

Paradoxal, dar sunt nevoită să vă prezint a doua oară aceeaşi persoană – Lia Sinchevici. Şi nu din dorinţa de a vă reaminti de existenţa ei, ci cu scopul de a arăta cît de mult se poate schimba viaţa unui om talentat şi ambiţios în jumătate de an.

În interviul precedent v-am făcut cunoştinţă cu Lia – studentă la facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, care are planuri mari pe viitor ş.a.m.d. Acum, ladies and gentleman, întîmpinaţi-o cu aplauze pe Leya, „basarabeanca cu origini poloneze” (aşa scrie presa din România) ce a filmat un videoclip la primul său single „Everybody”, creat în colaborare cu iubitul său Serge Istrati (Studio-One).

Lia acum se află la Bucureşti şi lucrează la noul său proiect. În ciuda distanţei mari dintre Bucureşti şi Chişinău, noi totuşi am găsit o modalitate de a comunica şi de a vă prezenta această comunicare în formă de interviu .

(Se pare că de cealalată parte a ecranului se afla şi Serge, poate de aceea Lia (inconştient) vorbeşte la persona I plural )

- Cînd ai început să cînţi?

- Oficial am început acum, după ce a apărut primul meu singleJ, neoficial cânt de ceva timp, am mai făcut cândva parte dintr-un proiect în Moldova, care din anumite motive nu a fost lansat.

- Cînd şi cui i-a apărut ideea de a lansa proiectul „Leya”?

- Ideea de proiect a apărut de la sine, acum şase luni, Serge mă tot auzea cântând prin casă şi după ce ne-am mutat la Bucureşti, mergeam cu el des la studio. Într-o zi, el cu băieţii lucrau la o piesă şi aveau nevoie de o voce pentru a o finaliza. Am tras vocile, băieţilor le-a plăcut şi aşa a pornit proiectul . Apoi am semnat un contract cu Cat music din Bucureşti.

Avem şi un site, www.leya.ro, care acum este în construcţie . Va putea fi vizitat în curând.

-Care este scopul proiectului?

-Scopul nostru este simplu: în primul rând să ne lansăm pe piaţă ca un produs bun cu muzică care prinde cel mai bine acum în România şi, desigur, să câştigăm şi bani. Cine zice că mai cântă din plăcere, minte (Poate doar la petreceri între prieteni şi acasă).

-Cine a lucrat la primul tău single?

-Versurile piesei „Everybody” sunt compuse de mine. Am început să compun de curând (iarăşi oficial ) versuri. Primul lucru de acest gen a fost când am compus pentru piesa solo a lui Serge: Sasha Lopez- „Madam”.

Muzica e compusă de Serge şi băieţii cu care lucrează el- VanoTek, Sorin de la Crush şi Sebastian. Pe VanoTek îl mai ştim din munca la orchestraţia pieselor „Chica Bomb” de Dan Bălan, „Brasil” şi „Beautiful day” semnate de Tom Boxer.

-Care este mesajul piesei?

-Mesajul piesei este simplu, textul la fel, nu cred că cineva nu înţelege despre ce se cântă .

-Partea masculină din piesă este interpretată de Ivan Caragia. Cum a fost colaborarea? Cum v-aţi împăcat?

-Ivan Caragia este un bun prieten de-al nostru. Serge mai are şi va mai avea colaborări cu el. I-a plăcut foarte mult piesa „Everybody” şi a acceptat din prima să interpreteze partea masculină.

-Povesteşte-ne despre videoclip…Cui aparţin ideile? Cine a filmat? Cît timp au durat filmările?

-Videoclipul a fost filmat pe aparat foto Canon Mark II, la Chişinău. Ideile aparţin la trei băieţi talentaţi, Max, Dan şi Dragoş. Costumele au fost pregătite de Ania Artiuhova (foarte bună în domeniul ei) şi Corina Caireac. Coregrafia a fost pusă de Lilian Cărăuş, pe care îl ştim din emisiunea „Dansez pentru tine”.

Montarea şi corecţia finală au fost realizate de AMV FILM din Bucureşti.

Filmările au durat 24 de ore şi ca la orice clip, au fost foarte obositoare.

Dar s-a meritat efortul.

-Cît a costat?

-De preţ pot să spun doar că a costat foarte mult, preţul exact nu îl mai ştiu, fiindcă a fost achitat de Cat music.

-Cînd lansaţi oficial proiectul?

-Casa de discuri se ocupă de tot. În luna care vine, urmează să se lanseze clipul pe canalele TV de specialitate din România şi la radio.

-Este deja arhicunoscut faptul că orice succes provoacă multă invidie şi bîrfe… Nu te temi că, după ce proiectul va obţine succesul dorit, mulţi vor spune că „Lia a obţinut totul datorită relaţiei sale cu Serge”?

-Serge stă acum lîngă mine şi râde. Da, deja am citit tot felul de comentarii şi pe youtube şi pe diferite bloguri. Invidia şi bârfa au fost întotdeauna cea mai bună reclamă. Pot continua şi mai departe, noi ne vedem de treaba noastră. Serge şi VanoTek au fost cei care au dorit să facem un proiect, nu invers, şi dacă va merge –e bine, dacă nu, vor continua altele. Nu mă deranjez de acest lucru.

-Pe facebook am văzut că Organizaţia Studenţilor Basarabeni a făcut şi un grup care se numeşte „Basarabenii o susţin pe Leya”. Ştiai de asta? Ce parere ai? A fost o înţelegere sau altceva?

-Noi aici în Bucureşti suntem cît de cît mai uniţi decât în ţară. Da, mă cunosc cu cei care au creat grupul, dar a fost o surpriză şi pentru mine.

-Îţi mulţumesc foarte mult, Lia.

A dialogat Zina Esepciuc

La o ceasca de cafea cu LEYA

Am gasit intamplator pe blogul Zinei Esepciuc ( http://zinaide.wordpress.com ) un interviu mai vechi cu colega noastra Lia Sinchievici.

Ladies and gentlemen, let me introduce you Lia Sinchevici. Este o domnişoară, care în cei 19 ani ai săi a reuşit să fie jurnalistă, fotomodel, fotbalistă, atletă şi să mai şi trăiască un an în SUA. Ştiind că este foarte comunicabilă, pentru prima dată mi-am permis să vin nepregătită pentru interviu. Ea singură mi-a povestit totul. Mie îmi rămînea doar s-o ascult şi să o mai întrerup cu cîteva întrebări scurte (după cum şi vedeţi). Este o personalitate foarte interesantă şi, de aceea interviul e atît de voluminos. (Dar credeţi-mă, dacă scriam tot ce mi-a povestit Lia, nu-mi ajungea spaţiu pe blog!)

Cu toate că rubrica cu interviuri se numeşte „La o ceaşcă de cafea cu…”, totuşi noi cu Lia am preferat să bem cîte un suc de portocale.

- Povesteşte-ne cum a început totul.

- Totul a început cam prin clasa a şasea sau a şaptea, cînd profesorii au observat abilităţile mele de a vorbi în faţa publicului fără emoţii sau bîlbîieli. Din acel moment prezentam toate concertele şi evenimentele organizate la şcoală şi în oraşul meu natal Rezina. Apoi a venit şi televiziunea. Nu am mers intenţionat acolo. O prietenă de-a mea m-a invitat la o emisiune de dezbateri de pe postul TV local şi eu fiind cea mai activă şi cea mai vorbăreaţă am fost observată. Mi s-a propus să lucrez la acest post TV. La început făceam materiale mai uşoare. Într-o perioadă eram şi prezentatoare de horoscop. Citeam şi eu prin stele (rîde). Îmi plăcea foarte mult. Era o perioadă foarte veselă şi încărcată, deoarece pe lîngă liceu şi TV, mai mergeam şi pe la diferite traininguri de jurnalism. Apoi am cîştigat o bursă de studii în Statele Unite prin programul FLEX. Eram foarte fericită că am nimerit în numărul celor 35 de norocoşi dintre cei o mie şi ceva de elevi care au participat la concurs. După asta am plecat în America.

- De obicei, istoriile moldovenilor care pleacă în America se aseamănă. Care este istoria ta?

-  În primul rînd, am povestit tuturor colegilor mei despre Moldova. „Moldova is the country located between Romania and Ukraine” era fraza cu care începeau toate discuţiile mele. Am început şcoala în luna august şi pînă în noiembrie deja toţi ştiau exact unde se află Moldova pe hartă, cine sunt vecinii, ştiau despre vinurile noastre bune, oiceiurile cu care mă mîndresc foarte mult. Pentru mine a fost fenomenal faptul că au deprins atît de repede, doarece vorbind cu alţi colegi am observat că despre ceilalţi colegi veniţi de peste hotare nu se ştia nimic. Mă simţeam datoare să povestesc tuturor despre Moldova, doar reprezantam faşa ei (rîde).

Am călătorit foarte mult. Am văzut zece state din cele cincizeci. Mă mîndresc cu faptul ăsta…să vezi zece state este foarte mult. Am jucat şi fotbal.

- American?

- Nu (rîde). Pentru ca să joci fotbal american trebuie să ai multă forţă. Am jucat soccer. Îmi plăcea fotbalul şi mai înainte, dar aici am aflat pe pielea mea ce înseamnă să joci cu adevărat, ce adrenalină e acolo pe teren. În echipă erau fete mărişoare, iar eu micuţă, dar eram bună. Alergam atît de repede că antrenoarea îmi săunea „Mai stai locului, nu alerga atîta ca titirezul”. Voiam şi eu să prind mingea, să bat goluri şi aşa la finalul sezonului am ajuns unul dintre cei mai buni jucători. Mulţi rîd de chestia asta, deoarece la noi în Moldova nu-şi imaginează ca o fată să joace fotbal. Am jucat doar trei luni şi în timpul acesta am reuşit să-mi fac mulţi prieteni. După aceasta m-am odihnit. Şi la primăvară am ajuns să alerg trag – întreceri profesioniste. Şi dacă fotbalul poţi să-l practici pentru plăcere, tragul este cu mult mai serios. E ceva straşnic. Înainte de sezonul de trag, cu o lună înainte, am început să fac antrenamente zilnice la ora 7 dimineaţa.Făceam exerciţii în sală. Era foarte greu, mai ales după primele antrenamente, credeam că n-o să trec peste ele. Cu toate că mă trezeam atît de devreme şi făceam antrenamente, mă simţeam fresh şi foarte bine. Toată lumea venea somnoroasă la şcoală, iar eu cu dispoziţie „Uuu, ce mai facem azi?!”. Apoi am început chiar să alergăm. Dar cu părere de rău am avut o mică traumă la picior din cauza că nu făceam sport mai înainte şi am început brusc să fac antrenamente intensive. Şi din păcate nu am putut să concurez cu cei mai buni. Dar nu regret. Mi-a plăcut tragul. Cînd am venit în Moldova simţeam că nu-mi ajung aceste eforturi  zilnice.

- Şi cum ai devenit model?

- La 13 ani am făcut nişte cursuri de model. Nu am făcut şcoală de modeling, deoarece am auzit foarte multe chestii neplăcute. Fetele veneau la şcoală, plăteau contractul de studii şi pe urmă, cei ce luau banii, dispăreau. Am fost şi eu la casting, dar părinţii mei nu au vrut să rişte şi nu mi-au permis. Atunci eram supărată tare pe ei, dar peste vreo trei luni s-a întîmplat aşa cum spuneam mai sus şi m-am liniştit. Am făcut doar cursuri şi după aceasta nu am mai avut treabă cu modelingul. Deja în Statele Unite mi s-a propus să fac runway la o prezentare de rochii de seară. Am participat. Mi-a plăcut foarte mult, la fel şi organizatorilor. După ce m-a filmat într-un spot publicitar al companiei care producea acele rochii. Am fost remunerată pentru asta şi mi s-a propus să lucrez ca model la această companie, însă contractul de la FLEX nu-mi permitea să fac aceasta .  După ce am revenit în Moldova, m-am întîlnit cu un fost coleg de şcoală, cu care eram foarte buni prieteni, Maxim Lupaşcu. El a început să mă fotografieze. După părerea mea, Maxim este unul dintre cei mai originali fotografi, are idei interesante şi îşi face treaba destul de bine. Timp de doi ani cît el practică fotografia el a reuşit să facă cît alţi fotografi nu au făcut în 5 ani. Cred că am fost primul lui model cu care el a ieşit în lume. A postat pozele cu mine pe internet şi a atras atenţia mai multor fotogarfi şi a mai multor modele. De fapt, mă mîndresc cu faptul că am fost primul lui model şi sper că şi el se mîndreşte cu asta. Nu am avut niciodată senzaţia „Aaa, sunt model!”. Mi-a plăcut să fac ceea ce făceam, pentru că era din plăcere. Era o colaborare bună, ideile erau comune. Am făcut o sesiune foto la grădina botanică. Şi tot în aceeaşi zi am mai făcut o sesiune foto, la care Maxim a invitat şi un un prieten de-al său tot fotograf, Iurie Rusu. Mă fotografiau ambii şi a ieşit o sesiune dublă.

După aceasta au început să mă observe şi alţi fotografi. Niciodată nu am rugat pe nimeni să fiu fotografiată, întotdeauna am fost invitată. Nu mi-am creat account-uri speciale cu fotogarfii, ca să mp vadă lumea. Aveam doar un account pe faces.md, pe care l-am creat atunci cînd eram în SUA şi cu ajutorul lui puteam să vorbesc cu prietenii mei pe internet. Primeam foarte multe propuneri d la fotografi, dar la majoritatea le spuneam „nu”. Ceea ce mă amuza ce mai mult era faptul că, fotografii începători, care abia s-au învăţat să ţină camera în mînă, propuneau nuduri la fete! Nu am fost niciodată împotriva nudului. Îmi place nudul artistic şi îl respect foare mult. Dar nu am pozat niciodată goală şi nici nu voi poza, deoarece cred că corpul meu trebuie să-l arăt doar iubitului meu.

Cea mai frumoasă colaborare a mea a fost primăvara anului trecut. În Moldova a venit un fotograf de tale mondială din Canada, Joey Lawrence. El a fotografiat staruri precum 5o Cent, trupa rock „Panic at the disco”, actorii din „Twilight”, practic cela mai renumite vedete din Statele Unite, Canada şi Europa. A venit în Moldova cu nişte scopuri caritabile. A venit să înveţe copiii din orfelinate să lucreze în Photoshop. A fost foarte straniu cum el m-a găsit. Căuta informaţii despre Moldova pe Internet pe unul din site+urile de fotografii flickr. Acolo unul din fotografii pentru care am pozat, Alexei Zinin, a postat poze cu mine pe grupul „Cele mai frumoase femei din Moldova”. Joey a găsit acest album şi a dat peste mine. A zis că l-a atras foarte mult privirea mea adîncă.  A fost interesant cum el l-a contactat pe Alexei. A întrebat cine sunt eu şi dacă poate să mă contacteze ca să mă întrebe dacă sunt de acord să pozez pentru el. Alexei mi-a scris despre asta şi mi-a dat site-ul lui. Am privit site-ul şi am rămas frapată. Are lucrări foarte frumoase şi m-am simţit onorată că el m-a invitat să-i pozez. Am făcut două sesiuni foto la Orheiul Vechi. Am făcut nişte poze foarte frumoase. Cu părere de rău nu le-am văzut nici pînă acum. Am doar nişte foto pe care mi le-a dat fotograful care filma sesiunea foto ca să pună acest material pe site-ul lui Joey sau pe youtube. Acesta era Ross Tanner, un fotograf de nunţi cunoscut în Moldova cît şi în toată lumea, care trăieşte la noi şi la care a stat Joey

-Ai fost remunerată cumva?

- A vrut să mă remunereze, dar am refuzat. Acolo era o echipă întreagă care a participat la şedinţă foto, eu doar am venit şi am pozat şi mă simţeam incomod să iau bani de la el. Eu nu mă consider model „comercial”. O fac doar din plăcere şi de aceea cred că nu ar fi bine să iau bani pentru asta. Puteam să iau un onorariu foarte bun, însă am preferat să mergem într-un club de noapte să ne distrăm cu toţii. Cred că aceasta a fost mult mai drăguţ.

Am mai avut propuneri interesante. Toamna anului trecut am fost invitată la o şedinţă foto pentru o pulicitate a salonului „Podium” Showroom & Design Studio pentru revista „Vip Magazin”. Asta chiar a fost o colaborare contra onorariu. Au mai urmat şedinţe foto pentru stocuri. Am avut şi propuneri să plec peste hotare şi anume să merg pe podium la nişte prezentari ale unui designer foarte cunoscut în Londra. Era foarte tentant, mi se propunea un salariu care avea să-mi ajungă cu trei ani înainte, dar am refuzat deoarece era chiar în perioada BAC-ului. Apoi mi s-a propus să fac publicitate la un nou brand de ţigări, dar nu am fost de acord cu condiţiile. La fiecare ieşire în public trebuia să fumez acele ţigări şi tot asta timp de doi ani. Au fost multe, multe astfel de propuneri, dar nu am putut să le accept.

- De ce?

- Nu mi-am pus niciodată pe prim-plan „cariera” mea de model. Vreau să-mi fac o carieră adevărată, să fiu o femeie de succes independentă şi să nu mor în neştire. Vreau să fiu un exemplu pentru cineva. Modelingul este ceva foarte, foarte frumos, însă voi păstra acest hobby numai pentru mine.

- În ce domeniu ai dori să-ţi faci o carieră?

- La liceu ştiam exact că voi merge la Facultatea de Jurnalism şi anume la specialitatea Jurnalism, dar după ce am fost în State m-am schimbat cu 180 de grade. După absolvirea liceului am vrut să mă întorc în America şi să învăţ acolo Business şi Administrare. Dar nu am reuşit şi am hotărît să vin la Ştiinţe ale Comunicării. Este foarte aproape de jurnalism, dar are şi deosebiri. Această facultate îţi oferă multe posibilităţi: poţi să fii şi jurnalistă la radio, tv, presă scrisă, dar poţi şi să fii comunicator, să faci publicitate… Aş dori să lucrez pentru companii mari şi de peste hotare, de aceea pun mare accent pe studierea limbilor. Vreau să reuşesc să fac de toate în viaţa asta. Urăsc oamenii, care spun”Of, aşă de repede o trecut viaţa asta, că n-am mai înţeles nica dintr-însa!”. Vreau foarte multe. Poate sunt din categoria de oameni, care întotdeauna tind spre ideal. Sunt perfecţionistă.

A dialogat, nu… mint, a ascultat Zinaida Esepciuc

Comuniştii, în pragul eşecului istoric

01.06.2009

Data de 3 iunie va fi o dată istorică pentru cursul politic actual al Republicii Moldova. După ce au eşuat în a-şi impune un candidat la Preşedinţie şi după ce au amânat, „evlavioşi“, în 28 mai – pe motiv de Înălţarea Domnului – încercarea de a alege un preşedinte, comuniştii se găsesc acum într-un impas fără precedent.

Dacă pe data de 3 iunie comuniştii nu găsesc un oportunist din Opoziţie care să le dea votul, se dizolvă parlamentul. La 20 mai, parlamentul nu a reuşit să-l aleagă pe noul preşedinte. Zinaida Greceanåi a acumulat 60 de voturi (mandatele comuniştilor în parlament), dar nu i-a ajuns un vot pentru a fi desemnată şef al statului. Alegerea preşedintelui se face prin votul direct al parlamentarilor, iar comuniştii, deţinând doar 60 de voturi, au nevoie de un singur vot pentru a pune mâna pe puterea absolută.

Amånarea alegerii şefului statului, în data de 28 mai, pe motive creştin religioase (sic) confirmă că au loc negocieri şi că se mizează pe un compromis care să le aducă câştig de cauză comuniştilor.

Voronin îl caută disperat pe acel Iuda care să-i dea votul pentru a-şi impune candidatul, iar dacă parlamentul nu poate alege un preşedinte se ajunge la repetarea alegerilor parlamentare. Se estimează că de data aceasta comuniştii vor pierde masiv, deoarece va fi mult mai greu pentru ei să falsifice alegerile, după ce Moldova a atras atenţia la nivel european şi mondial, ca urmare a represiunii sângeroase a tinerilor care au ieşit în stradă, în aprilie, protestând faţă de regimul comunist.

Comuniştii au dominat parlamentar în 1998, 2001, 2005 şi 2009 – însă acum sunt şanse serioase să se întoarcă roata, iar PCRM să ajungă în minoritate, în ipoteza noilor alegeri anticipate.

Pentru prima oară după un deceniu de control politic, regimul comunist riscă să piardă alegerile. Vladimir Voronin s-a exprimat tranşant săptămâna trecută: „Noi nu vrem alegeri nici anticipate, nici repetate şi vom face tot ca să nu le avem“.

În căutarea unei soluţii

ProTV Chişinău a transmis, ieri, că la plenara Comitetului Central al Partidului Comuniştilor din 30 mai subiectul principal al discuţiilor (încinse, conform surselor noastre „deplin conspirate“) a fost găsirea unei soluţii privind alegerea preşedintelui din 3 iunie 2009. La şedinţa care s-a desfăşurat într-o cârciumă din Chişinău, unde s-au baricadat toţi capii comunişti, Vladimir Voronin, Marian Lupu, Vladimir Ţurcan, Zinaida Greceanåi, Voronin le-a cerut imperativ „să se facă totul“, mai exact să se plătească oricâţi arginţi pentru găsirea lui Iuda.

„Vom face totul“ este o lozincă dragă comu-niştilor, însă de data asta se pare că nu le va ieşi totul. Dizolvarea parlamentului va fi înţeleasă de propriul lor electorat ca o înfrångere, iar efectul mobilizării tineretului la vot ar putea fi devastator pentru comunişti.

Basarabenii sunt pe cale să se vindece de efectele „sindromului Stockholm“ (sindromul pomenit desemnează empatia şi loialitatea ostatecilor faţă de agresorul-terorist).

Opoziţia are acum şansa, dacă nu cedează, de a lua totul. Dacă va cădea în capcana asocierii cu regimul lui Voronin, Opoziţia practic se desfiinţează, iar dezamăgirea tineretului care a încasat pe cârcă bâtele haidamacilor comunişti va fi enormă şi liderii Opoziţiei vor rămâne cu zero credibilitate. Moartea celor patru tineri ucişi de miliţienii lui Voronin şi suferinţa sutelor de maltrataţi şi arestaţi vor fi jertfe risipite în vânt.

Autor: George Roncea
Sursa: www.curentul.ro

WWW.BASARABENI.RO

(VIDEO & FOTO) Lansarea campaniei “Pro Cetatenie Romana” a avaut loc si la Timisoara

Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Timişoara a susţinut vineri, 29 mai, în sala video a Prefecturii judeţului Timiş o conferinţă de presă pe tema redobândirii cetăţeniei române. Dezbaterea s-a axat în principal asupra campaniei de informare publică „Pro Cetăţenie Română”, care a fost lansată de către Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Timişoara în colaborare cu Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti.

Campania respectivă îşi propune să informeze şi să sensibilizeze opinia publică românească şi europeană asupra temei cetăţeniei româneşti şi a redobândirii acesteia de către cei care, în pofida voinţei lor, au fost deposedaţi de acest drept. Este vorba, în principal, de etnicii români din Basarabia şi Bucovina care au avut de suferit de pe urma consecinţelor nefaste ale pactului Ribbentrop – Molotov.

La conferinţă au fost prezenţi reprezentanţi din partea OSB, a mass-media locale şi a ONG-urilor partenere, printre care se numără Organizaţia Studenţilor din Universitatea Timişoara şi Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina”. De asemenea, în acţiunile ce urmează a fi desfăşurate, OSB se bucură de sprijinul autorităţilor locale, cum ar fi Prefectura Judeţului Timiş, Primăria Timişoarei, Consiliul Judeţean Timiş, Consiliul Local Timişoara, dar şi de susţinerea din partea instituţiilor de învăţământ superior timişorene – Universitatea Politehnica şi Universitatea de Vest.

Conferinţa de la Timişoara, precum şi cea care a avut loc la Bucureşti în data de 21 mai, reprezintă lansarea oficială a campaniei „Pro Cetăţenia” în rândul socieăţii civile româneşti. Cele două organizaţii, preocupate de promovarea imaginii studenţilor basarabeni în mediul românesc, îşi propun să atragă în aceste acţiuni şi celelalte organizaţii de profil din ţară, extinzând astfel campania la nivel naţional.

Principalele obiective pe care le urmăresc organizatorii campaniei sunt: sensibilizarea opiniei publice, informarea basarabenilor despre modalitatea de obţinere a cetăţeniei şi restabilirea adevărului istoric cu privire la teritoriile româneşti aflate în afara graniţelor României.

OSB Timişoara alături de OSB Bucureşti speră în mobilizarea şi solidarizarea studenţilor basarabeni în vederea rezolvării acestei probleme comune fundamentale. De asemenea, se doreşte ca societatea românească să dea dovadă de receptivitate şi susţinere a acestui deziderat pro-românesc şi pro-european de care dau dovadă etnicii români din afara graniţelor ţării.

www.basarabeni.ro

Conferinta de presă Campania Pro Cetăţenie Română la Bucureşti

BASARABIA PĂMÂNT ROMÂNESC

Lansarea “Pro Cetatenie Romana” la Timisoara

29.05.2009

Organizatia Studentilor Basarabeni din Timisoara in colaborare cu Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti lanseaza Campania de sustinere a redobandirii cetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni, “Pro Cetatenie Romana”.

Campania noastra are scopul de a informa si sensibiliza opinia publică românească şi europeană asupra temei cetăţeniei româneşti. Acest proiect este de o importanţă covârşitoare pentru toţi românii din afara graniţelor României, privaţi de dreptul lor natural, cetăţenia, datorita consecinţelor pactului Ribbentrop – Molotov. Românii din vechea provincie românească, Basarabia, aflată astăzi în afara graniţelor ei vitale trec printr-o criză identitară majoră. Pretutindeni în fostul spatiu ex-sovietic populaţia de origine românească are încă de suferit.

In acest sens, va lansam invitatia de a participa la aceasta conferinta de presa si apelam la suportul dumneavoastra in vederea promovarii si sustinerii acestei campanii.

Lansarea va avea loc vineri, 29 mai, la ora 12.00, in sala video a Prefecturii. Invitatii acestei conferinte de presa vor fi reprezentanti ai autoritatilor locale, reprezantanti Pro Basarabia si Bucovina si a Institutului Intercultural Timisoara.

Tabel nominal cu persoanele care depun jurământul de credinţă faţă de România în data de 2 iunie 2009

27.05.2009

TABEL CU PERSOANELE CARE DEPUN JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ FAŢĂ DE ROMÂNIA PE DATA DE 2 IUNIE 2009

Depunerea jurământului de credinţă faţă de România va avea loc în ziua de 2 IUNIE 2009, ora 14,00 la sediul Institutului Naţional al Magistraturii din B-dul Regina Elisabeta nr. 53 ( vis a vis de Parcul Cişmigiu), dată la care vă rugăm să prezentaţi asupra dumneavoastră un act de identitate (paşaportul sau permisul de şedere permanentă sau cartea de rezidenţă, plus 2 fotografii tip legitimaţie.

1. ABBARA ALI
2. ABDUL JABBAR ALI ADNAN
3. ABDUL SAHEB ALI
4. ABDUL WAHID SHUHUR
5. ABDULKADIR RAFIK
6. ABUELBA M.A.HUSSAM
7. ADAM ANGELA
8. AFSARI MEHDI
9. AL ASALI BACHAR 
10. AL KAISSI CHAKER
11. AL NAJJAR LU AY HASHEM KHALIL
12. AL QAISI BELAL
13. ALASTAL AHMED
14. ALASTAL SAFAA
15. ALEXANDRU ION
16. ALEXEI CORNELIU
17. ALI AMER
18. ALI KHALAF KHALDOON
19. ALIPOUR NIARI AIDIN
20. AMBROCI VIOREL
21. APOSTOL OCTAVIAN
22. APOSTOLATOS VASILIOS
23. AZZAM HANADI
24. BAHOVSKI MARIAN IVANOV 
25. BAIRAC ANA
26. BALANICI IULIANA
27. BALECA ALIONA
28. BALOULI TAREK
29. BARBACARU NATALIA
30. BARBAIANI EDUARD 
31. BARGAN OLESEA
32. BECCIU ELVIRA
33. BEIU ION
34. BÎRSAN IURIE
35. BÎZGU EUGENIA
36. BLAJIN GRIGORE
37. BLAJINSCHI ULIANA
38. BLAJINU VERONICA
39. BOBOC VICTOR
40. BOCANCEA RUSU LUDMILA
41. BOGHEAN ALIONA
42. BOGHEAN OLGA
43. BOGUŞ ANDRIAN
44. BOGUŞ ELENA
45. BOGUŞ MARIAN
46. BOTNARU RAISA
47. BOU HAMAD MARIO
48. BOZKURT IBRAHIM
49. BRATU SORINA
50. BRĂDESCU MIRCEA
51. BREABIN NICOLAE
52. BUBULICĂ IRINA
53. BURUIAN VIORICA
54. BUZA ION
55. CALUGHER JANETA
56. CANŞI MEHMET 
57. CATANOI VALENTINA
58. CĂRBUNE GHEDNADIE
59. CHAWAKN SALEH
60. CHIOSA VITALIE
61. CHIPER ANDREI
62. CIOCOI VALERIAN
63. CIUBOTARU ELENA
64. CÎMPANU IVAN
65. CÎRLIG ALEXANDRU
66. COCIU NICOLAE
67. COCIU NICOLAE
68. COCIU VALENTINA
69. CODIŢĂ MARIN
70. CODIŢĂ VERONICA
71. COLIBAN LUMINIŢA
72. CONSTANTINICĂ GRIGORE
73. COPĂCEAN IGOR
74. COROBCEANU VEACESLAV
75. COTELEA NATALIA
76. CRĂCAN VERA
77. CRECIUN LUDMILA
78. CROITORU VICTORIA
79. CUCER ANDREI
80. DEREVENCO MARIA RUXANDRA
81. DIACONU ALEXEI
82. DÎRLEA VALERIU
83. DÎRUL DUMITRU
84. DOLGHI VIOLETA
85. DOROŞ ION 
86. DOROŞCHEVICI ROMAN
87. EBALU SAT ERIC
88. EL GHOUL AHMAD DIB 
89. EL KHARAZA EMAM AHMED FARAG IBRAHIM
90. EL ZAHER NADER
91. EREMIA NADEJDA
92. FRANŢUZ NATALIA 
93. FRATEA VALERIU
94. FRUNZĂ EUGENIA
95. GAIDUC CRISTINA
96. GAIDUC IURIE
97. GAIDUC LILIA
98. GAZEA OLEG
99. GĂINĂ VICTORIA
100. GHAZAL HAMWI AMAR
101. GHEORGHIU CĂTĂLIN OVIDIU
102. GHERASIMIUC ELENA
103. GHERASIMOV IURIE
104. GONŢA OLGA
105. GRECU ALEXANDRU
106. GRECU SOFIA
107. GRISARU DAN
108. GROSU AIDA ARTEMISA 
109. GUBCEAC ELVIRA
110. GUŢU VALENTIN 
111. GUŢUŢUI ANASTASIA
112. HABOU MOHAMED
113. HADJIU ELENA
114. HASAN N ABOOD
115. HÂŢU VALERIU
116. HISEEN SAMER
117. HOLBAN ANDREI
118. HOSSEIN FATHI
119. HUSSAIN FIRAS
120. IAŞCIUC MARIN
121. IBRAHIMI TEFIK
122. ILAŞCO SEVASTIAN 
123. ISSAM OSSMAN MAHER
124. IVASCHIV VITALIE
125. JASIM NADA
126. JEREGHE VASILE
127. JONASKOVIC GORAN
128. JUNEA OTILIA
129. KAVEH HAMID
130. KAVIAN MOHAMMAD ALI
131. KONEAEV OLEG BORISOVICI
132. LEAHU VASILE
133. LISNIC MAEDA
134. LUCA DUMITRU
135. LUCA MARIA
136. LUCA TATIANA
137. LUNCAŞU IRINA
138. LUNCĂ ALISANDRU
139. LUNCĂ MARIA
140. LUNCĂ MARIANA
141. LUNCĂ VASILE
142. LUNGU IGOR
143. MACARI ION 
144. MAHLI ABDULKADER
145. MANEA OLESEA
146. MANOLE AURORA
147. MARANDIUC TATIANA
148. MARDINI RIAD
149. MARGA TATIANA
150. MATEI DOINA 
151. MENCZEL ROBERT
152. MIHAILOVICI LAZOR
153. MIHALAŞ SVETLANA
154. MINENCO ALA
155. MÎNDRU ION
156. MOLDOVAN TITU
157. MOSCALCIUC ADRIAN
158. MUNOZ CANDELO CARLOS ANDRES
159. MUNTEAN ECATERINA
160. MUNTEANU ALA
161. MUNTEANU IGOR
162. MUNTEANU VLADIMIR
163. MUŞINSCHI RODION
164. MUYA BOATE NANA
165. MUYA LEYA LISETTE
166. NABOULSI ZIAD
167. NAGURNEA AURELIA
168. NAZARCHEVICI NADIA
169. NEBESNEA ALEXANDRU
170. NICOLAI ŞTEFAN
171. OLARI VICTOR
172. ONICA ECATERINA
173. ONILOV VICTORIA
174. STAHII ION
175. OSTAHII MARCEL
176. OSTAHII NELEA 
177. OUBAR MICHIL 
178. PARFENIEVA IULIA
179. PASECINIC LILIANA 
180. PAVALACHI NICOLAE
181. PĂTRAŞCU TATIANA 
182. PĂUN LARISA
183. PETROV IURIE
184. POPA OLGA
185. POPOV LUCIA
186. POSTOLACHI SERGIU
187. PRISĂCARU ANDREI
188. PRIŢCAN DIANA
189. PRIŢCAN DUMITRU
190. PRIŢCAN ULIANA
191. PRUTEANU NATALIA
192. PUŞCA ANATOLIE
193. PUŞCA IULIAN
194. PUŞCA NINA
195. RACU SVETLANA
196. RAHMJOU ALIREZA
197. RĂU VIORICA
198. RENIŢĂ SVETLANA
199. REVENEALA ANDREI
200. REVENEALA CLAUDIA
201. REZAEI AZAR
202. RIBODINO VALERIO
203. RÎJALO VIOREL
204. ROSTAMI MAJID
205. RUSU ADRIAN 
206. RUSU RODICA
207. SAADATI SOHI MORTEZA
208. SABBAGH MARWAN
209. SAKUR MASHHOUR
210. SAPIASHVILI ELENA
211. SAPIASHVILI ELGUDZA
212. SCLIFOS GHENADIE
213. SCRIPNIC DUMITRU
214. SEKOSAN KRISJAN
215. SEMENCIUC MAIA 
216. SIPAHI AYLA
217. SÎCENCOVA SVETLANA
218. SÎRBU EUGENIU
219. SÎRCU MARIANA
220. SÎTNIC ALEXANDRU
221. SPATARI OLEG
222. STAN CHIRATA
223. STĂVILĂ OCTAVIAN
224. ŞEREMET ANDREI
225. ŞEREMET LILIA
226. ŞEREMET VICTOR
227. ŞEVCENCO ANDREI
228. ŞVEDIUC VALERII
229. TAWIL RABIH
230. TERZI SERHAT
231. TIHON DIANA
232. TUREA ION
233. ŢAMBAL MIRCEA
234. ŢAPEŞ MARIA
235. ŢURCANU CRISTINA
236. UGLEA MARIANA
237. UNGUREAN LIVIU
238. URSU IRINA
239. USATÎI ION
240. VACARCIUC TATIANA
241. VASILIU GHEORGHE
242. VEVERIŢĂ EDUARD
243. VUCOLOV ALEXANDRU
244. VUTCARIOV GHEORGHE
245. WADHWANI MONESH DAYALDAS
246. ZAMFIRESCU GHEORGHE ALEXANDRU
247. ZARA STELA
248. ZHOURI MOHAMED
249. ZOLFAGHARI SIAMAK

Autor: Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti
Sursa: www.just.ro

Iuscenko anunta ca Ucraina renunta la trecutul ei sovietic. Asteptam si renuntarea la sarma ghimpata ce desparte de Tara romanii din Sudul Basarabiei, Nordul Bucovinei, Tinutul Hertei si Basarabia

26.05.2009

Declaratia recenta a presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko privind “eliminarea” din viata Ucrainei a “simbolurilor si insemnelor ce amintesc de trecutul si dominatia sovietica” a fost cu atat mai surprinzatoare, cu cat aceasta vine din mediul familiei slave de rasarit, scrie marti Ziarul de Garda, citat de Agerpres. In opinia ziarului, chiar daca mai multa lume inclina sa creada ca declaratia ar putea sa poarte doar insemnele unui exercitiu electoral, in perspectiva alegerilor prezidentiale din 2010, oricum, este una curajoasa. “Dincolo, insa, de orice tenta si tinta a declaratiei, ea ramane importanta prin faptul ca reprezinta un pas inainte in detasarea Ucrainei de ‘valorile’ dogmatice ale imperiului sovietic si, respectiv, de spatiul acestui imperiu, de care ramane atat de legata inca Moldova, aflata sub regim comunist”, apreciaza ziarul de investigatii de la Chisinau.

Referindu-se in continuare la declaratia din 17 mai a lui Viktor Iuscenko, Ziarul de Garda lanseaza o serie de intrebari generate de afirmatiile liderului de la Kiev, precum: “pe cat de departe ar fi capabil sa mearga presedintele ucrainean in aceasta optiune a sa cu lichidarea ‘insemnelor si simbolurilor sovietice’? Sa insemne asta ca Iuscenko va cauta sa convinga clasa politica ucraineana sa faca regula si in problema teritoriilor din Sudul Basarabiei, Nordul Bucovinei, Tinutul Hertei, izolate de Romania prin sarma ghimpata – un simbol si acesta al trecutului imperial sovietic si al unui pact criminal, ca acela semnat, la initiativa URSS, de Molotov si Ribbentrop? Este gata Kievul sa depaseasca, inaintea Moldovei, conditia unei gandiri perimate in relatiile de buna vecinatate cu UE?”.

Presedintele Viktor Iuscenko afirma la 17 mai, in discursul anual consacrat memoriei victimelor regimului sovietic, ca Ucraina “trebuie sa se debaraseze, in sfarsit, complet de simbolurile regimului care a ucis milioane de oameni nevinovati”. “Nu sunt doar simboluri ale istoriei noastre, cum spun unii cu cinism. Sunt simboluri ale crimei”, a declarat Viktor Iuscenko.

Ziua Online

NICI UN FRATE DIN MOLDOVA nu a dobandit sau redobandit cetatenia romana in luna mai

24.05.2009

Interpelare adresata de Senatorul Urban catre MAE pe tema solutionarii dosarelor de redobandire a cetateniei depuse de cetateni din Republica Moldova

Chiar ca citim si ne crucim


Asadar va invit sa vedeti ca, in mai 2009, NICI UN FRATE DIN MOLDOVA nu a dobandit sau redobandit cetatenia romana. In mod exclusiv [ fara sa am nimic personal fata de acest aspect ] li s-a reacordat cetatenia romana NUMAI SI NUMAI unor cetateni israelieni. Asadar, MAE desconsidera si ignora cu desavarsire solutionarea cererilor si miilor de dosare de redobandire a cetateniei depuse de fratii din Republica Moldova.

Senatorul PDL Urban Iulian, interpeleaza pe aceasta cale MAE si cere explicatii oficiale fata de faptul ca in MOF 335 din 20/05/2009 nu apare pe lista de romani care si-au redobandit cetatania, nici un frate basarabean. Consider cu atat mai mult ca este datoria PDL sa lupte pentru ca legea vizand simplificarea procedurilor de reacordare a cetateniei romane pentru romanii din Republica Moldova, sa intre in vigoare si sa isi produca efectele cat mai rapid. Sper sa obtin si sprijinul celorlalte partide politice din Parlament in acest demers, pentru ca este o datorie morala a intregii clase politice romanesti si suntem in asentimentul intregului popor roman.

Senator URBAN Iulian