post-uri marcate cu tag-ul 'Cetatenie'

Conferinta de presă Campania Pro Cetăţenie Română la Bucureşti

Lansarea “Pro Cetatenie Romana” la Timisoara

29.05.2009

Lansare.jpg

Organizatia Studentilor Basarabeni din Timisoara in colaborare cu Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti lanseaza Campania de sustinere a redobandirii cetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni, “Pro Cetatenie Romana”.

Campania noastra are scopul de a informa si sensibiliza opinia publică românească şi europeană asupra temei cetăţeniei româneşti. Acest proiect este de o importanţă covârşitoare pentru toţi românii din afara graniţelor României, privaţi de dreptul lor natural, cetăţenia, datorita consecinţelor pactului Ribbentrop – Molotov. Românii din vechea provincie românească, Basarabia, aflată astăzi în afara graniţelor ei vitale trec printr-o criză identitară majoră. Pretutindeni în fostul spatiu ex-sovietic populaţia de origine românească are încă de suferit.

In acest sens, va lansam invitatia de a participa la aceasta conferinta de presa si apelam la suportul dumneavoastra in vederea promovarii si sustinerii acestei campanii.

Lansarea va avea loc vineri, 29 mai, la ora 12.00, in sala video a Prefecturii. Invitatii acestei conferinte de presa vor fi reprezentanti ai autoritatilor locale, reprezantanti Pro Basarabia si Bucovina si a Institutului Intercultural Timisoara.

















Tabel nominal cu persoanele care depun jurământul de credinţă faţă de România în data de 2 iunie 2009

Tabel nominal cu persoanele care depun jurământul de credinţă faţă de România în data de 2 iunie 2009

27.05.2009

just.jpg

TABEL CU PERSOANELE CARE DEPUN JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ FAŢĂ DE ROMÂNIA PE DATA DE 2 IUNIE 2009

Depunerea jurământului de credinţă faţă de România va avea loc în ziua de 2 IUNIE 2009, ora 14,00 la sediul Institutului Naţional al Magistraturii din B-dul Regina Elisabeta nr. 53 ( vis a vis de Parcul Cişmigiu), dată la care vă rugăm să prezentaţi asupra dumneavoastră un act de identitate (paşaportul sau permisul de şedere permanentă sau cartea de rezidenţă, plus 2 fotografii tip legitimaţie.


1. ABBARA ALI
2. ABDUL JABBAR ALI ADNAN
3. ABDUL SAHEB ALI
4. ABDUL WAHID SHUHUR
5. ABDULKADIR RAFIK
6. ABUELBA M.A.HUSSAM
7. ADAM ANGELA
8. AFSARI MEHDI
9. AL ASALI BACHAR 
10. AL KAISSI CHAKER
11. AL NAJJAR LU AY HASHEM KHALIL
12. AL QAISI BELAL
13. ALASTAL AHMED
14. ALASTAL SAFAA
15. ALEXANDRU ION
16. ALEXEI CORNELIU
17. ALI AMER
18. ALI KHALAF KHALDOON
19. ALIPOUR NIARI AIDIN
20. AMBROCI VIOREL
21. APOSTOL OCTAVIAN
22. APOSTOLATOS VASILIOS
23. AZZAM HANADI
24. BAHOVSKI MARIAN IVANOV 
25. BAIRAC ANA
26. BALANICI IULIANA
27. BALECA ALIONA
28. BALOULI TAREK
29. BARBACARU NATALIA
30. BARBAIANI EDUARD 
31. BARGAN OLESEA
32. BECCIU ELVIRA
33. BEIU ION
34. BÎRSAN IURIE
35. BÎZGU EUGENIA
36. BLAJIN GRIGORE
37. BLAJINSCHI ULIANA
38. BLAJINU VERONICA
39. BOBOC VICTOR
40. BOCANCEA RUSU LUDMILA
41. BOGHEAN ALIONA
42. BOGHEAN OLGA
43. BOGUŞ ANDRIAN
44. BOGUŞ ELENA
45. BOGUŞ MARIAN
46. BOTNARU RAISA
47. BOU HAMAD MARIO
48. BOZKURT IBRAHIM
49. BRATU SORINA
50. BRĂDESCU MIRCEA
51. BREABIN NICOLAE
52. BUBULICĂ IRINA
53. BURUIAN VIORICA
54. BUZA ION
55. CALUGHER JANETA
56. CANŞI MEHMET 
57. CATANOI VALENTINA
58. CĂRBUNE GHEDNADIE
59. CHAWAKN SALEH
60. CHIOSA VITALIE
61. CHIPER ANDREI
62. CIOCOI VALERIAN
63. CIUBOTARU ELENA
64. CÎMPANU IVAN
65. CÎRLIG ALEXANDRU
66. COCIU NICOLAE
67. COCIU NICOLAE
68. COCIU VALENTINA
69. CODIŢĂ MARIN
70. CODIŢĂ VERONICA
71. COLIBAN LUMINIŢA
72. CONSTANTINICĂ GRIGORE
73. COPĂCEAN IGOR
74. COROBCEANU VEACESLAV
75. COTELEA NATALIA
76. CRĂCAN VERA
77. CRECIUN LUDMILA
78. CROITORU VICTORIA
79. CUCER ANDREI
80. DEREVENCO MARIA RUXANDRA
81. DIACONU ALEXEI
82. DÎRLEA VALERIU
83. DÎRUL DUMITRU
84. DOLGHI VIOLETA
85. DOROŞ ION 
86. DOROŞCHEVICI ROMAN
87. EBALU SAT ERIC
88. EL GHOUL AHMAD DIB 
89. EL KHARAZA EMAM AHMED FARAG IBRAHIM
90. EL ZAHER NADER
91. EREMIA NADEJDA
92. FRANŢUZ NATALIA 
93. FRATEA VALERIU
94. FRUNZĂ EUGENIA
95. GAIDUC CRISTINA
96. GAIDUC IURIE
97. GAIDUC LILIA
98. GAZEA OLEG
99. GĂINĂ VICTORIA
100. GHAZAL HAMWI AMAR
101. GHEORGHIU CĂTĂLIN OVIDIU
102. GHERASIMIUC ELENA
103. GHERASIMOV IURIE
104. GONŢA OLGA
105. GRECU ALEXANDRU
106. GRECU SOFIA
107. GRISARU DAN
108. GROSU AIDA ARTEMISA 
109. GUBCEAC ELVIRA
110. GUŢU VALENTIN 
111. GUŢUŢUI ANASTASIA
112. HABOU MOHAMED
113. HADJIU ELENA
114. HASAN N ABOOD
115. HÂŢU VALERIU
116. HISEEN SAMER
117. HOLBAN ANDREI
118. HOSSEIN FATHI
119. HUSSAIN FIRAS
120. IAŞCIUC MARIN
121. IBRAHIMI TEFIK
122. ILAŞCO SEVASTIAN 
123. ISSAM OSSMAN MAHER
124. IVASCHIV VITALIE
125. JASIM NADA
126. JEREGHE VASILE
127. JONASKOVIC GORAN
128. JUNEA OTILIA
129. KAVEH HAMID
130. KAVIAN MOHAMMAD ALI
131. KONEAEV OLEG BORISOVICI
132. LEAHU VASILE
133. LISNIC MAEDA
134. LUCA DUMITRU
135. LUCA MARIA
136. LUCA TATIANA
137. LUNCAŞU IRINA
138. LUNCĂ ALISANDRU
139. LUNCĂ MARIA
140. LUNCĂ MARIANA
141. LUNCĂ VASILE
142. LUNGU IGOR
143. MACARI ION 
144. MAHLI ABDULKADER
145. MANEA OLESEA
146. MANOLE AURORA
147. MARANDIUC TATIANA
148. MARDINI RIAD
149. MARGA TATIANA
150. MATEI DOINA 
151. MENCZEL ROBERT
152. MIHAILOVICI LAZOR
153. MIHALAŞ SVETLANA
154. MINENCO ALA
155. MÎNDRU ION
156. MOLDOVAN TITU
157. MOSCALCIUC ADRIAN
158. MUNOZ CANDELO CARLOS ANDRES
159. MUNTEAN ECATERINA
160. MUNTEANU ALA
161. MUNTEANU IGOR
162. MUNTEANU VLADIMIR
163. MUŞINSCHI RODION
164. MUYA BOATE NANA
165. MUYA LEYA LISETTE
166. NABOULSI ZIAD
167. NAGURNEA AURELIA
168. NAZARCHEVICI NADIA
169. NEBESNEA ALEXANDRU
170. NICOLAI ŞTEFAN
171. OLARI VICTOR
172. ONICA ECATERINA
173. ONILOV VICTORIA
174. STAHII ION
175. OSTAHII MARCEL
176. OSTAHII NELEA 
177. OUBAR MICHIL 
178. PARFENIEVA IULIA
179. PASECINIC LILIANA 
180. PAVALACHI NICOLAE
181. PĂTRAŞCU TATIANA 
182. PĂUN LARISA
183. PETROV IURIE
184. POPA OLGA
185. POPOV LUCIA
186. POSTOLACHI SERGIU
187. PRISĂCARU ANDREI
188. PRIŢCAN DIANA
189. PRIŢCAN DUMITRU
190. PRIŢCAN ULIANA
191. PRUTEANU NATALIA
192. PUŞCA ANATOLIE
193. PUŞCA IULIAN
194. PUŞCA NINA
195. RACU SVETLANA
196. RAHMJOU ALIREZA
197. RĂU VIORICA
198. RENIŢĂ SVETLANA
199. REVENEALA ANDREI
200. REVENEALA CLAUDIA
201. REZAEI AZAR
202. RIBODINO VALERIO
203. RÎJALO VIOREL
204. ROSTAMI MAJID
205. RUSU ADRIAN 
206. RUSU RODICA
207. SAADATI SOHI MORTEZA
208. SABBAGH MARWAN
209. SAKUR MASHHOUR
210. SAPIASHVILI ELENA
211. SAPIASHVILI ELGUDZA
212. SCLIFOS GHENADIE
213. SCRIPNIC DUMITRU
214. SEKOSAN KRISJAN
215. SEMENCIUC MAIA 
216. SIPAHI AYLA
217. SÎCENCOVA SVETLANA
218. SÎRBU EUGENIU
219. SÎRCU MARIANA
220. SÎTNIC ALEXANDRU
221. SPATARI OLEG
222. STAN CHIRATA
223. STĂVILĂ OCTAVIAN
224. ŞEREMET ANDREI
225. ŞEREMET LILIA
226. ŞEREMET VICTOR
227. ŞEVCENCO ANDREI
228. ŞVEDIUC VALERII
229. TAWIL RABIH
230. TERZI SERHAT
231. TIHON DIANA
232. TUREA ION
233. ŢAMBAL MIRCEA
234. ŢAPEŞ MARIA
235. ŢURCANU CRISTINA
236. UGLEA MARIANA
237. UNGUREAN LIVIU
238. URSU IRINA
239. USATÎI ION
240. VACARCIUC TATIANA
241. VASILIU GHEORGHE
242. VEVERIŢĂ EDUARD
243. VUCOLOV ALEXANDRU
244. VUTCARIOV GHEORGHE
245. WADHWANI MONESH DAYALDAS
246. ZAMFIRESCU GHEORGHE ALEXANDRU
247. ZARA STELA
248. ZHOURI MOHAMED
249. ZOLFAGHARI SIAMAK

Autor: Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti
Sursa: www.just.ro

Iuscenko anunta ca Ucraina renunta la trecutul ei sovietic. Asteptam si renuntarea la sarma ghimpata ce desparte de Tara romanii din Sudul Basarabiei, Nordul Bucovinei, Tinutul Hertei si Basarabia

26.05.2009

romaniamare-1.jpg

Declaratia recenta a presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko privind “eliminarea” din viata Ucrainei a “simbolurilor si insemnelor ce amintesc de trecutul si dominatia sovietica” a fost cu atat mai surprinzatoare, cu cat aceasta vine din mediul familiei slave de rasarit, scrie marti Ziarul de Garda, citat de Agerpres. In opinia ziarului, chiar daca mai multa lume inclina sa creada ca declaratia ar putea sa poarte doar insemnele unui exercitiu electoral, in perspectiva alegerilor prezidentiale din 2010, oricum, este una curajoasa. “Dincolo, insa, de orice tenta si tinta a declaratiei, ea ramane importanta prin faptul ca reprezinta un pas inainte in detasarea Ucrainei de ‘valorile’ dogmatice ale imperiului sovietic si, respectiv, de spatiul acestui imperiu, de care ramane atat de legata inca Moldova, aflata sub regim comunist”, apreciaza ziarul de investigatii de la Chisinau.

Referindu-se in continuare la declaratia din 17 mai a lui Viktor Iuscenko, Ziarul de Garda lanseaza o serie de intrebari generate de afirmatiile liderului de la Kiev, precum: “pe cat de departe ar fi capabil sa mearga presedintele ucrainean in aceasta optiune a sa cu lichidarea ‘insemnelor si simbolurilor sovietice’? Sa insemne asta ca Iuscenko va cauta sa convinga clasa politica ucraineana sa faca regula si in problema teritoriilor din Sudul Basarabiei, Nordul Bucovinei, Tinutul Hertei, izolate de Romania prin sarma ghimpata – un simbol si acesta al trecutului imperial sovietic si al unui pact criminal, ca acela semnat, la initiativa URSS, de Molotov si Ribbentrop? Este gata Kievul sa depaseasca, inaintea Moldovei, conditia unei gandiri perimate in relatiile de buna vecinatate cu UE?”.

Presedintele Viktor Iuscenko afirma la 17 mai, in discursul anual consacrat memoriei victimelor regimului sovietic, ca Ucraina “trebuie sa se debaraseze, in sfarsit, complet de simbolurile regimului care a ucis milioane de oameni nevinovati”. “Nu sunt doar simboluri ale istoriei noastre, cum spun unii cu cinism. Sunt simboluri ale crimei”, a declarat Viktor Iuscenko.

Ziua Online

NICI UN FRATE DIN MOLDOVA nu a dobandit sau redobandit cetatenia romana in luna mai

24.05.2009

urban_iulian.jpg

Interpelare adresata de Senatorul Urban catre MAE pe tema solutionarii dosarelor de redobandire a cetateniei depuse de cetateni din Republica Moldova

Chiar ca citim si ne crucim


Asadar va invit sa vedeti ca, in mai 2009, NICI UN FRATE DIN MOLDOVA nu a dobandit sau redobandit cetatenia romana. In mod exclusiv [ fara sa am nimic personal fata de acest aspect ] li s-a reacordat cetatenia romana NUMAI SI NUMAI unor cetateni israelieni. Asadar, MAE desconsidera si ignora cu desavarsire solutionarea cererilor si miilor de dosare de redobandire a cetateniei depuse de fratii din Republica Moldova.

Senatorul PDL Urban Iulian, interpeleaza pe aceasta cale MAE si cere explicatii oficiale fata de faptul ca in MOF 335 din 20/05/2009 nu apare pe lista de romani care si-au redobandit cetatania, nici un frate basarabean. Consider cu atat mai mult ca este datoria PDL sa lupte pentru ca legea vizand simplificarea procedurilor de reacordare a cetateniei romane pentru romanii din Republica Moldova, sa intre in vigoare si sa isi produca efectele cat mai rapid. Sper sa obtin si sprijinul celorlalte partide politice din Parlament in acest demers, pentru ca este o datorie morala a intregii clase politice romanesti si suntem in asentimentul intregului popor roman.

Senator URBAN Iulian



Conferinta de presa: “Pro Cetatenie Romana”

Pro Cetatenie
Lansare.jpg
Organizatia Studentilor Basarabeni din Bucuresti in colaborare cuOrganizatia Studentilor Basarabeni din Timisoara anunta lansarea Campaniei de sustinere a redobandiriicetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni, “Pro Cetatenie Romana”.

Parteneri media campaniei “Pro Cetatenie Romana” sunt: portalul informational www.basarabeni.ro si www.cetatenia.ro 

Lansarea va avea loc joi, 21 mai, cu incepere de la ora 12.00, in sala 5 a Casei de Cultura a Studentilor, aflata pe Calea Plevnei, nr. 61, Sector 1, Bucuresti. Invitati speciali: Alexandru Lesco, fost detinut politic in temnitile rusesti de la Tiraspol timp de 12 ani; Florin Postolachi, Presedinte al Asociatiei “15 Noiembrie1987″, Deputat; Ilie Badescu, Presedintele Asociatiei Romane de Sociologie.

Cateva cuvinte despre Campania Pro Cetatenie:

Campania noastra are scopul de a informa si sensibiliza opinia publica romaneasca si europeana asupra temei redobandirii cetateniei romanesti.

Cerem sustinere publica pentru aplicarea Ordonantei Guvernului Romaniei OUG nr. 36/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 259 din 21 aprilie 2009.

Aceasta masura legislativa este de o importanta covarsitoare pentru toti romanii din afara granitelor Romaniei, privati de dreptul lor natural, cetatenia, datorita consecintelor pactului Ribbentrop – Molotov. Romanii din vechea provincie romaneasca, Basarabia, trec printr-o criza identitara majora. Pretutindeni in fostul spatiu ex-sovietic populatia de origine romaneasca are inca de suferit.

Evenimentele care au avut loc recent la Chisinau, revolta tinerilor impotriva regimului dictatorial-comunist si aspiratia fireasca catre libertate si democratie nu ne pot lasa nepasatori in special pe noi, studentii basarabeni, aflati la studii in Romania. 

Intreaga societate romaneasca a urmarit cu sufletul la gura drama tinerilor basarabeni, deveniti victime ale unor salbatice represiuni comuniste.

Publicul din Romania este putin familiarizat cu situatia romanilor din afara. Dramele si suferintele romanilor captivi din fostul lagar sovietic sunt necunoscute inca. Prin intermediul acestui proiect se ofera sansa de a fi aduse la lumina datele acestei situatii, astfel incat cei din tara sa se poata implica in mentinerea identitatii nationale in randurile romanilor din Basarabia.

In regiunile Ucrainei, pe cuprinsul Republicii Moldova, in zona Transnistriei, traiesc romani care indura persecutii din partea unor regimuri nedemocratice totalitare, cu manifestari antiromanesti viscerale.

Masura acordarii cetateniei romane, care apartine de drept celor care au avut de suferit de pe urma consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov, reprezinta o minima forma de protectie, in scopul garantarii drepturilor democratice care decurg din calitatea de cetatean european.

Cetatenia romana, respectiv europeana, reprezinta o modesta compensatie pentru chinurile pe care romanii uitati in afara granitelor le-au indurat de aproape 80 de ani.

Desfasurarea Campaniei

In Piata Universitatii din Bucuresti, in locatii din Timisoara si din alte orase ale Romaniei, se vor creea puncte de informare despre situatia romanilor de peste Prut si despre modalitatea de obtinere a cetateniei romane de catre acestia.

Sloganul campaniei este: „Basarabia, Cetatenia este dreptul tau!”, iar afisul campaniei reprezinta harta Romaniei Mari, in culorile tricolorului, cu o sarma ghimpata de-a lungul raului Prut, exprimand astfel drama sfasierii poporului roman. In josul hartii se afla citatul „Basarabia Pamant Romanesc”, iar mai jos, este trecut numele celui caruia ii apartin cuvintele, „Petre Tutea”, si care ne-a inspirat prin exemplul luptei sale de o viata pentru Basarabia.

Obiectivele Campaniei sunt:

• Informarea basarabenilor despre modalitatea de obtinere a cetateniei romane – drept natural de care au fost deposedati datorita conjuncturilor istorice.

• Facilitarea integrarii in mediile romanesti a tinerilor basarabeni veniti in Romania.

• Restabilirea adevarului istoric cu privire la teritoriile romanesti aflate in afara granitelor Romaniei.

• Mentinerea legaturilor si a suportului reciproc intre romanii de pe ambele maluri ale Prutului.

Speram in sprijinul presei romanesti pentru a acorda atentie si suport acestui proiect de informare.

Mesajul de multumire al lui Eugen Tomac adresat basarabenilor

Pt BasarabiaDragi prieteni, dragi colegi, fraţi români,
Data de 30 noiembrie a fost un moment istoric deosebit, un nou orizont politic pentru basarabeni, bucovineni şi pentru Romania.
Pentru prima data Basarabia incepe să conteze in contextul politic romanesc. La alegerile din 30 noiembrie, basarabenii au fost chemaţi să-şi aleagă reprezentanţii lor in cele doua camere legislative de la Bucureşti. Basarabenii mi-au acordat increderea lor intr-o majoritate absolută. Acest lucru mă obligă să ma consider reprezentantul lor moral la Bucureşti.
Cu toate că am întâmpinat obstacole nebănuite în Basarabia, am reuşit să câşţig cele mai multe voturi şi pentru acest lucru doresc să le mulţumesc atât celor care s-au prezentat la vot, cat şi celor care m-au sprijinit în această campanie electorală.
Cu toate că Basarabia mi-a acordat un puternic vot de încredere, colegiul uninominal 2 pentru romanii din străinătate a fost pierdut la numai cateva voturi rezultate din celelalte secţii de votare din Asia. Procentul maxim obţinut în aceste alegeri mă face să cred că românii din diasporă au sprijinit programul meu politic şi idealurile pentru care lupt.
Legea votului uninominal este o lege inechitabilă, deoarece a făcut o realocare a mandatelor către oameni care s-au clasat pe locurile 3 sau 4, persoane absolut nereprezentative pentru romanii din diasporă.  Acest lucru decredibilizează absolut atat sistemul propus, cat şi chiar parlamentarul. In acest sistem, un candidat care a luat procentul cel mai mare din voturi pierde prin redistribuire in favoarea unei persone care a luat de 3 ori mai puţine voturi. Cât de credibil va fi acel candidat în faţa alegătorilor din diasporă? Legea trebuie urgent modificată pentru ca românii din diasporă să fie cu adevărat reprezentaţi in Parlamentul Romaniei intr-un mod echitabil.
Cu toate că la aceste alegeri parlamentare nu am câştigat un mandat de deputat, voturile basarabenilor au transformat PD-L in caştigătorul alegerilor parlamentare. Acest lucru imi dă convingerea că voturile romanilor din diasporă nu au fost irosite.
Munca mea de peste 10 ani in folosul romanilor din diaspora şi în special al fraţilor basarabeni va continua ca şi până acum. Am speranţa că împreună cu Preşedintele României, domnul Traian Basescu, vom reuşi să fim şi mai aproape de Basarabia şi de romanii de pretutindeni. 
In acest moment, doresc să vă mulţumesc încă odată pentru sustinere, pentru că aţi votat din inimă, pentru Basarabia, pentru România!
Al dvs,
Eugen Tomac

“A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti”.Eugen Tomac, Noua generaţie românească şi sârma ghimpata rusească

Alegerile în “Colegiul Basarabia” au fost câştigate de către Eugen Tomac, cel mai tânăr candidat din cursa electorală, consilierul preşedintelui Traian Băsescu. Eugen Tomac a adunat, la Chişinău, mai multe voturi decât suma voturilor celor doi contracandidaţi principali: Nicolae Dabija, de la PNL, şi Tudor Panţiru, de la PSD. Ieri seară, la numărătoare, se contabilizase un procent de 52,6% de voturi exprimate în favoarea lui Tomac.

Nicăieri pe cuprinsul României nu s-a dat o bătălie electorală atât de grea ca aici. Tomac s-a confruntat direct cu oamenii structurilor caghebiste, cu Aparatul Imperiului, cu forţe mari şi bine constituite.
Contracandidaţii săi, Nicolae Dabija şi Tudor Panţiru, nu reprezentau doar o generaţie mai în vârstă, ci şi apusul unei epoci – epoca sovietică. Ambii au avut şi mai au, probabil, legături undeva, în partea aceea de unde vine iarna şi războiul rece. Ei nu sunt neapărat oameni ai PSD şi PNL, cât “conserve” ale Moscovei, destul de expirate şi împachetate în ambalaj românesc – cazul Dabija, respectiv occidental – cazul Panţiru. Faptul că PSD şi PNL lucrează cu astfel de oameni arată în ce măsură sunt penetrate şi controlate aceste partide de către reţele moscovite.
Moscova nu a avut altceva mai bun să arunce în joc. Rusia deja a pierdut Marele Joc în această regiune şi acum încearcă să negocieze, în forţă, în stilul specific imperial. Moscova şi-a pierdut în mare parte influenţa sa asupra Basarabiei, deoarece celula etnică şi culturală românească s-a regenerat, miraculos, în doar două decenii de la momentul 1989.

Noua generaţie românească şi sârma ghimpată rusească

Eugen Tomac este un model exemplar al acestei noi generaţii de români basarabeni. Şi-a petrecut copilăria după sârma ghimpată întinsă de ruşi în mijlocul neamului românesc, iar acum s-a făcut mare şi s-a întors cu un mare cleşte de tăiat sârmă “Made in Romania” ca să taie gardul de sârmă ghimpată pus de Moscova între români. Dacă nu va avea un accident nefericit (mulţi patrioţi basarabeni au sfârşit astfel), Tomac va avea un mare viitor.
Dorin Chirtoacă, fostul coleg de facultate al lui Eugen, a reuşit, la Chişinău, să înfrângă forţe politice retrograde, conducând astăzi a doua Capitală a românilor. Eugen Tomac a dat şi el proba unei confruntări în care se poate spune că a ieşit învingător, câştigând ceea ce se numeşte lupta pentru inimi şi suflete.
Nu procentele au contat, ci nivelul de intensitate a confruntării duse de Tomac şi echipa sa. Aici, la Chişinău, s-a confruntat, practic, România cu un moloh, un gigant, şi nu un partiduleţ cu alte partiduleţe.
Un parametru care exprimă “nivelul de intensitate” a fost chiar prezenţa fiicei preşedintelui la Chişinău, Cahul şi Nisporeni. Un semnal care s-a consemnat în multe colţuri ale lumii. Sosirea Elenei Băsescu în Basarabia pentru a sprijini campania colegului de partid Eugen Tomac a marcat un moment foarte important. Moment perceput ca un semnal de solidaritate cu basarabenii, care, iată, au avut şi au performanţe remarcabile.

Votul geopolitic de la Chişinău

În Basarabia, lupta politică a avut şi are o miză mult mai mare. Aici, un vot pentru Eugen Tomac a reprezentat mai mult decât un simplu vot politic, ci a fost mai degrabă un vot geopolitic, un vot pentru destinul european al Republicii Moldova. Tomac face parte dintr-o generaţie a tineretului Basarabiei care şi-a asumat vibrant o misiune istorică – anularea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, acordul secret Hitler-Stalin, şi restituirea demnităţii basarabenilor lipsiţi de dreptul lor natural, dreptul cetăţeniei române.
La alegerile din 30 noiembrie, după 60 de ani de absenţă din viaţa politică românească, basarabenii au fost chemaţi să-şi aleagă reprezentanţii lor în cele două camere legislative de la Bucureşti. Este un reper cu valoare istorică deosebită deoarece de la acest punct începe un nou orizont pentru basarabeni şi pentru România. Pentru prima dată, acum, Basarabia începe să conteze la contextul politic românesc, iar românii din Basarabia vor însemna din ce în ce mai mult în ecuaţia politică românească. Mai ales după ce îşi vor primi cetăţenia toţi aceia care au dreptul natural de a se numi români, proiect politic principal al lui Eugen Tomac – asumat deschis de PD-L. Basarabia concentrează una dintre cele mai însemnate mize naţionale ale României.
“A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti”, scria Mihai Eminescu, cu un secol în urmă. “Protestul” ia formă politică astăzi. Eugen Tomac este primul basarabean care îşi asumă punctul de vedere eminescian şi care a fost trimis de basarabeni în Parlamentul României, printre altele, şi pentru că programul său politic este expresia unui protest viu faţă de dominaţia rusească.

George Roncea

http://www.curentul.ro/index.php/Actualitate/A-rosti-numele-Basarabia.html